Golful…

Ericsson: Solutiile de broadband pot ajuta societatea sa se dezvolte cu emisii reduse de carbon

Conform unui studiu realizat de Comisia de Broadband si Dezvoltare Digitala (Broadband Commission for Digital Development), solutiile de broadband pot ajuta societatea sa se dezvolte cu emisii reduse de carbon si pot reprezenta o modalitate eficienta de a contracara atat cauzele, cat si efectele schimbarilor climatice.
Studiul „The Broadband Bridge: Linking ICT with Climate Action” reprezinta rezultatul muncii grupului de lucru privind schimbarile climatice din cadrul Comisiei de Broadband, grup care include reprezentanti ai industriei de IT&C, ai diferitelor organizatii din industrie si ONG-uri si este condus de Hans Vestberg, Presedinte si CEO al Ericsson.
Acest raport urmareste sa constientizeze publicul asupra rolului foarte important pe care il pot juca solutiile IT&C si in special retelele de broadband in crearea unei economii cu impact redus asupra mediului. In plus, studiul subliniaza inca o data cat de importante sunt parteneriatele intre sectorul public si cel privat pentru accelerarea ritmului de schimbare al societatii. El are la baza o serie de interviuri, studii de caz si alte materiale furnizate de peste 20 de lideri si experti in domeniu.
„Pentru a face fata schimbarilor climatice trebuie sa ne transformam complet felul in care traim, in care lucram sau calatorim, dar si sa ne indreptam catre un model de dezvoltare mai sustenabil si mai clar. Trebuie sa punem la bataie toate resursele de care dispunem si sa mobilizam vointa politica pentru a infuenta discutii si negocieri cu impact direct asupra protectiei mediului”, a declarat Dr. Hamadoun Touré, secretar general al ITU.
Pornind de la acordurile semnate la Conferinta Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice din 2011 (COP-17), raportul ofera o serie de exemple practice ale modului in care tehnologia de broadband poate contribui la reducerea gazelor cu efect de sera, atenuand efectele schimbarilor climatice si promovand utilizarea eficienta a resurselor, ceea ce conduce la dezvoltarea unor societati mai bogate si care promoveaza principiul de incluziune sociala.
„Daca intelegem beneficiile tehnologiei de broadband avem sansa sa transformam lumea. Aceasta tehnologie ce abia incepe sa fie implementata si valorificata la adevarata sa valoare contribuie semnificativ la cresterea nivelului PIB-ului, la realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (Millenium Development Goals) si la contracarea efectelor negative ale schimbarilor climatice. In contextul economic actual, societatile trebuie sa se dezvolte si, valorificand solutiile IT&C existente, putem sa facem posibil un tip de crestere cu impact redus asupra mediului”, a declarat Hans Vestberg, presedinte si CEO al Ericsson si presedinteal grupului de lucru privind schimbarile climatice din cadrul Comisiei de Broadband.
Anul trecut, secretarul general al Natiunilor Unite Ban Ki-Moon a punctat importanta solutiilor IT&C pentru imbunatatirea vietilor oamenilor din toata lumea. Intr-un mesaj transmis in cadrul celei de-a patra intalniri a Comisiei de broadband pentru dezvoltare digitala, organizata la Geneva in octombrie 2011, el a declarat: „Eu sunt convins ca solutiile IT&C transforma lumea. Nu exista, in acest moment, nici o particica a vietii moderne care sa nu fie afectata intr-un fel sau altul de industria IT&C. Intr-o societate cu 5 miliarde de abonati de telefonie mobila si peste 2 miliarde utilizatori de Internet, noua ne revine provocarea sa valorificam forta masiva a tehnologiei pentru a face lumea un loc mai bun.”
Inainte de Conferinta Natiunilor Unite Rio+20, care va dezbate diferite subiecte de dezvoltare sustenabila, raportul prezinta zece recomandari ale Comisiei de Broadband pentru diferiti lideri mondiali si pentru cei care dezvolta politici publici, recomandari care sa accelereze si sa consolideze abilitatea solutiilor IT&C si de broadband de a conduce la dezvoltarea unei economii cu impact redus asupra mediului:
1. Conducere cu viziune -statele ar trebui sa adopte planuri sau strategii nationale de broadband pe termen lung bazate pe disponibilitate si accesibilitate universala, piete deschise si inovatie.
2. Convergenta asigurata -statele sunt incurajate sa asigure alinierea politicilor din domeniul IT&C cu cele din alte industrii, cum ar industria energetica, de sanatate, educatie si climatica pentru a le maximiza impactul pozitiv asupra societatii.
3. Cadru de reglementare sigur -legislatorii ar trebui sa asigure reguli si reglementari clare in ceea ce priveste schimbarile climatice si tehnologia de broadband pentru a crea un cadru sigur pentru investitii.
4. Fiti un exemplu demn de urmat -colaborarea dintre diferite ministere ar trebui sustinuta, iar procesul de luare a deciziilor ar trebui integrat pentru a permite alinierea obiectivelor digitale si de mediu.
5. Un mediu flexibil -statele ar trebui sa identifice s sa indeparteze barierele de reglementare ce ingradesc in acest moment procesele de cercetare si investitii din industria IT&C.
6. Acordarea de stimulente- statele ar trebui sa incurajeze folosirea solutiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon si sa sustina schimbarile de piata prin acordarea de stimulente pentru acele comportamente ce sunt de dorit din partea consumatorilor. In plus, utilizarea acestor instrumente poate ajuta la dezvoltarea inovatiilor.
7. Dezvoltarea pietei “- “statele ar trebui sa finanteze si sa faciliteze implementarea unor proiecte-pilot flexibile, care sa demonstreze fezabilitatea si eficienta solutiilor de broadband ca un element ce permite valorificarea solutiilor cu impact redus asupra mediului. In plus, ele ar trebui sa se concentreze pe construirea unui model de business care sa atraga investitii private.
8. Parteneriate -statele ar trebui sa incurajeze comunicarea, conectivitatea si creativitatea comuna a sectoarului public si a celui privat, precum si a ONG-urilor, pentru a conduce la crearea unei mentalitati si a unor obiective comune, depasind astfel interesele limitate ale fiecarui grup in parte.
9. Masurare si standardizare -dezvoltarea unor indici de masurare si standarde comune armonizate care sa foloseasca la cuantificarea impactului IT&C asupra mediului si contributia pozitiva a tehnologiei asupra altor sectoare de activitate.
Cunostinte folosite in comun si mai multa constientizare din partea publicului – rezultatele studiilor stiintifice si bunele practici ar trebui diseminate pentru a identifica factorii necesari pentru succes si pentru a facilita dezvoltarea mai rapida, in special in piete mai putin dezvoltate.

Comitetul ONU a decis suspendarea Romaniei de la tranzactionarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera

Comitetul ONU de Conformare al Protocolului de la Kyoto a anuntat, saptamana trecuta, ca a decis suspendarea Romaniei de la tranzactionarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera.

Principalele nereguli semnalate de Comitet au fost raportarile gresite ale cantitatilor de gaze cu efect de sera, date insuficiente, lipsa capacitatii institutionale si financiare pentru inbunatatirea sistemului de tranzactionare e emisiilor de gaze, studii neconforme sau lipsa acestora. Desi specialisti in ecologie, dar si ministrul Mediului Laszlo Borbely au estimat ca perioada de suspendare nu va dura mai mult de sase luni, Romania nu va putea valorifica in tot acest timp cele 300 de milioane de certificate estimate 1,5 miliarde de euro. Daca Romania ar fi vandut aceste certificate in 2008 suma ar fi fost dubla. In schimb, tari vecine Romaniei au profitat din plin si au vandut certificate de CO2 de peste 10 milarde de euro. „Cehia, Ungaria, Polonia si Slovacia au stiut ce vor inca de la inceputul perioadei de comercializare in 2008 si au vandut cat de multe certificate au putut. La noi nu a existat nici un fel de vointa politica”, ne-a declarat Lavinia Andrei, presedintele asociatiei Terra Mileniul III.

Dioxidul de carbon este adevaratul vinovat de incalzirea planetei, fenomen care se manifesta de 10.000 – 20.000 de ani

Dioxidul de carbon este adevaratul vinovat de incalzirea planetei, fenomen care se manifesta de 10.000 – 20.000 de ani, si tot el este cel care a pus capat ultimei glaciatiuni. Pina in prezent, rolul exact al dioxidului de carbon (CO2 ) in episodul final al glaciatiunii nu era prea clar stabilit, era chiar contradictoriu.

Intr-adevar, „cresterea temperaturilor survine cronologic, dupa cum arata esantioanele de gheata prelevate din Antarctica, inainte de cresterea concentratiei de CO2”, explica Jeremy Shakun, de la Universitatea Harvard, coordonatorul studiului. Acest argument a fost folosit de mai multi climato-sceptici, care au sustinut ideea ca gazele cu efect de sera (GES), precum CO2, nu contribuie la incalzirea actuala. Potrivit acestora, ultima perioada glaciara a luat sfirsit pur si simplu din cauza unei usoare variatii a orbitei Terrei.

In replica, climatologii spun ca decalajul dintre cresterile CO2 si ale temperaturilor arata ca GES nu au declansat incalzirea, dar au amplificat-o. Bulele de aer din esantioanele de gheata indica clar nivelul de CO2 pentru atmosfera terestra la nivel global, dar temperaturile care se pot citi in ele nu reflecta decit variatii la nivel local. Deci numai in Antarctica. Pentru a-si valida ipoteza, au folosit 80 de esantioane geologice (sedimente marine, terestre si gheata) care provin din diferite zone ale globului, astfel incit sa reconstruiasca un model de clima care exista la sfirsitul ultimei ere glaciare. „Schimbarea de orbita este factorul declansator, dar studiul nostru arata ca CO2 era un factor mult mai important”, declara Jeremy Shakun.

Potrivit studiului, modificarea orbitei terestre a declansat topirea unei parti a calotei glaciare care acoperea America de Nord si Europa. Milioane de litri de apa dulce s-au revarsat atunci in Atlanticul de Nord, perturbind curentii oceanici care redistribuiau caldura la nivelul planetei. Deci, caldura s-a acumulat in emisfera de sud, provocind mai intii incalzirea Antarcticii. Aceasta incalzire localizata a dus la topirea ghetarilor, eliberind in atmosfera dioxidul de carbon care se afla in ocean si acest CO2 a provocat apoi incalzirea la nivel global.

Acest cerc vicios a dus la sfirsitul erei glaciare, afirma Jeremy Shakun, adaugind ca acest proces a durat totusi aproape 10.000 de ani. „Nivelul de CO2 creste din nou, dar de aceasta data nu vor trebui decit 200 de ani ca sa se inregistreze o crestere echivalenta”, spune cercetatorul, insistind pe impactul acestor emisii de origine umana asupra actualei schimbari climatice.

Uniunea Europeana doreste sa schimbe structura taxarii energiei pentru a incuraja o economie cu emisii scazute de carbon

Uniunea Europeana doreste sa schimbe structura taxarii energiei pentru a incuraja o economie cu emisii scazute de carbon. Reducerea emisiilor de CO2 va conduce la scumpirea masiva a motorinei, sustin unii specialisti europeni.

Planul european face parte din strategia cunoscuta ca 20-02-20, avand ca termen anul 2020. Dezbaterea noii directive va avea loc, la Strasbourg, in aceasta saptamana si se prevede stabiliarea unei rate minime a taxei pe emisiile de CO2 si fixarea taxei in functie de eficienta combustibilului, potrivit unui reportaj EuroparlTV.

Acest lucru va conduce la o scumpire semnificativa motorinei. “A face motorina cu cel putin 9% mai scumpa decat benzina este un semn rau si pentru industria auto”, sustine Astrid Lulling, persoana care a redactat raportul.

Carbunele - nu putem trai fara el. Dar putem supravietui cu el?

Conform Departamentului de Stat pentru Energie, preferinta americanilor pentru case mari, dependente de aer conditionat, va ridica apetitul SUA pentru energie cu o treime in urmatorii 20 de ani. Iar in tarile in plin avant economic, cum este China, nevoile de electricitate vor creste inca si mai rapid, pe masura ce fabricile se vor inmulti si sute de milioane de oameni isi vor cumpara primul frigider sau televizor. Si e foarte probabil ca o mare parte a acestei cereri sa fie acoperita de carbune.

In ultimii ani, companiile de electricitate americane, nevoite sa sporeasca productia, au construit centrale ce functioneaza cu gaz, un combustibil relativ curat. Insa pretul gazelor naturale, care aproape s-a triplat, a facut ca multe asemenea centrale sa fie oprite si a franat constructia altora noi. Nici energia nucleara si nici sursele alternative – energia eoliana sau cea solara – nu par sa poata satisface cererea de energie electrica.

In acest timp, peste 250 de miliarde de tone de carbune stau sub picioarele americanilor, de la Apalasi, pe sub Bazinul Illinois si pana la Muntii Stancosi – o cantitate suficienta pentru 250 de ani la nivelul actual de consum. S-a tot afirmat de altfel ca SUA este Arabia Saudita a carbunelui.
Descarca aici Programul Special de Alerta Manager.ro!

Dar extragerea de carbune suficient pentru satisfacerea acestui apetit in crestere are un pret pentru mediu si pentru comunitatile locale. Dintre toti combustibilii fosili, carbunele elibereaza cel mai mult CO2 pe unitatea de energie, astfel incat arderea sa constituie o amenintare la adresa climatului global, aflat deja intr-un proces ingrijorator de incalzire.

In plus, nu exista nicio cale de a capta acest CO2 produs de o centrala traditionala pe carbune. “La ora actuala, daca iei o centrala pe carbune si ii montezi o instalatie de captare a dioxidului de carbon, pierzi 25% din energie”, spun specialistii.

Solutia ar putea fi adusa de un nou tip de centrala electrica proiectata nu ca sa arda carbunele, ci sa il tranforme intr-un gaz inflamabil (singaz) ce va putea fi ars apoi intr-o turbina pe gaze pentru a produce electricitate. Singazul poate fi chiar prelucrat, astfel incat dioxidul de carbon sa fie extras din el si pompat dupa aceea la mari adancimi sub pamant, in campurile petrolifere epuizate sau in vechi zacaminte de carbune deja exploatate.

In plus, extragand dioxidul de carbon din singaz se poate obtine hidrogen pur, ideal atat pentru a genera curent electric, cat si pentru a alimenta o noua generatie de autoturisme nepoluante.

Totusi, nimic nu garanteaza ca aceasta tehnologie va fi adoptata la scara larga prea curand. Centralele deja existente care folosesc gazificarea carbunelui au doar jumatate din puterea centralelor electrice traditionale si s-au dovedit mai putin fiabile decat acestea. Tehnologia este, la randul ei, cu pana la 20% mai scumpa si, cel mai important, sunt putine stimulente pentru ca o companie sa-si asume riscurile suplimentare si costurile unei tehnologii mai curate. Deocamdata, furnizorii de energie din SUA sunt liberi sa arunce in atmosfera cat de mult CO2 doresc.

Sa ne gandim, de exemplu, la termocentrala-gigant Gibson, din sud-vestul statului Indiana. Intr-o zi torida de vara, in care aparatele de aer conditionat ale celor 3 milioane de oameni din regiune functioneaza la maximum, aceasta centrala “devoreaza” 300 de vagoane de carbune, eliberand in aer un ghiveci de substante nocive. La loc de frunte se afla dioxidul de sulf (un factor de baza pentru ploile acide), mercurul si, bineinteles, dioxidul de carbon. Acest ghiveci incalzeste climatul cat toate autoturismele, camioanele, autobuzele si avioanele Americii la un loc.

Temperatura medie globala va creste cu circa 6 grade Celsius pana in anul 2100

De ce ne era teama, nu am scapat! Se pare ca fenomenul de incalzire globala, cu toate consecintele sale, este foarte aproape de punctul in care nu va mai putea fi oprit sau diminuat, cu toate eforturile omenirii. Cu toate ca estimarile cercetatorilor sunt diferite la nivel de detalii, temperatura medie globala va creste cu circa 6 grade Celsius pana in anul 2100.

Cum emisiile de gaze responsabile de efectul de sera continua sa creasca in loc sa fie stopate, oamenii de stiinta avertizeaza ca planeta noastra este aproape de atingerea unui punct-limita in care efectele incalzirii globale vor fi ireversibile, fiind accentuate si de topirea calotelor polare si disparitia padurilor tropicale.

“Pentru noi toti urmeaza un deceniu extrem de sensibil daca nu incercam sa remediem situatia chiar si pe ultima suta de metri, pe care tocmai am intrat”, avertizeaza Will Steffen, director executiv in cadrul catedrei de climatologie din Universitatea Nationala a Australiei.

In ciuda noilor rapoarte alarmante, un nou tratat asupra climei globale, care sa forteze marile tari poluante precum China si SUA sa adopte masuri restrictive, va avea loc de abia in anul 2015 si va intra in vigoare incepand cu anul 2020.

Punctul-limita a fost deja depasit in cazul celor doua calote glaciare de la poli, care actioneaza ca niste uriase “frigidere” cu rolul de a regla temperatura globala. Calota glaciara din vestul Antarcticii s-a micsorat continuu in decursul ultimului deceniu, iar calota glaciara din Groenlanda pierde anual circa 200 kilometri cubi de gheata inca din anul 1960.

Multi experti in climatologie au cazut de acord asupra faptului ca padurea amazoniana va deveni tot mai arida odata cu incalzirea continua a planetei.
Aproximativ 1,6 miliarde tone de carbon au fost pierdute in anul 2005 din cauza taierilor de copaci din padurile tropicale, cifra ridicandu-se la valori de 2,2 miliarde tone la nivelul anului 2010.

Una dintre cele mai serioase temeri legate de efectele incalzirii globale ireversibile se refera la topirea stratului de permafrost siberian, care adaposteste cantitati uriase de carbon in solul inghetat, carbon care, odata eliberat in atmosfera terestra, ar duce la consecinte incalculabile pentru viitorul vietii pe Terra.

In cel mai grav scenariu posibil, 30-40 miliarde tone de carbon pe an pot fi eliberate astfel pana in anul 2040. Prin comparatie, toate vehiculele din lume bazate pe combustibili fosili emit circa 10 miliarde tone de carbon anual, la care s-ar adauga catitatile uriase de carbon care vor fi eliberate din Siberia.

SUA au impus, pentru prima oara, norme privind emisiile de dioxid de carbon ale centralelor energetice

Statele Unite ale Americii au impus, pentru prima oara, norme privind emisiile de dioxid de carbon ale centralelor energetice, vizand in special centralele pe carbuni, considerate a purta o responsabilitate ridicata pentru schimbarea climatica.

Dupa mai mult de un an de examinare a acestor masuri controversate din punct de vedere politic, Agentia americana pentru Protectia Mediului (EPA) a dat asigurari ca noile reglementari nu se vor aplica decat centralelor viitoare si ca centralele pe carbuni existente isi vor putea continua activitatea daca vor fi aduse in conformitate cu noile reguli.

“Pentru moment, nu exista nicio limitare a volumului de poluare generat de dioxidul de carbon pe care centralele viitoare sunt autoritate sa il emita. Iar amenintarile pe care le reprezinta schimbarea climatica pentru sanatate si economie continua sa creasca”, a explicat Lisa Jackson, directoarea EPA, intr-un comunicat.

EPA va detalia masurile in cadrul zilei de marti. Impreuna, centralele si rafinariile sunt responsabile pentru aproape 40% din emisiile de gaze cu efect de sera in SUA.

Administratia presedintelui Barack Obama s-a angajat sa reduca emisiile de dioxid de carbon, insa eforturile sale au fost dejucate de sectorul energetic si rivalii sai din partidul republican, unii dintre membrii acestuia punand la indoiala realitatea schimbarii climatice.

Masinile electrice nu sunt o solutie de reducere a efectului de sera pe termen lung.

Un studiu nou, realizat in Germania, arata ca masinile electrice nu sunt o solutie de reducere a efectului de sera pe termen lung.

Conform unui studiu realizat de Institutul German pentru Ecologie Aplicata, reiese ca masinile electrice pot reduce emisiile de CO2, dar nu la fel de mult precum autovehiculele conventionale. Cei de la institut isi argumenteaza concluzia prin faptul ca pana in 2030 14% din masinile flotei Germaniei vor fi electrice, ceea ce ar duce la o diminuare cu aproximativ 6% a emisiilor de CO2.
De alta parte, acestia afirma ca daca pana in 2030 motoarele conventionale ar suferi imbunatatiri majore in ceea ce priveste eficienta arderii combustibilului, reducerea emisilor de CO2 ar fi de aproximativ de 25%. Tot in acest studiu se arata ca masinile electrice ar fi eficiente in lupta cu efectul de sera daca s-ar utiliza sisteme alternative de obtinere a energiei electrice. In Germania, pe timpul noptii sunt utilizate centralele electrice pe carbuni pentru obtinerea energiei electrice, datorita scoaterii graduale din uz a centralelor atomice. Prin arderea carbunilor pentru obtinerea energiei electrice sunt eliberate astfel in atmosfera chiar elementele care duc la crearea efectului de sera.

Boc: Vreau capul sefului Agentiei de Protectie a Mediului daca certificatele verzi se suspenda

Premierul Emil Boc a avertizat astazi ca daca Romania va fi suspendata de la tranzactionarea certificatelor verzi “trebuie sa fie pus pe masa capul sefului Agentiei de Protectie a Mediului”.

“Capul sefului Agentiei de Protectie a Mediului trebuie sa fie pe masa daca acest lucru se va intampla. Vreau un plan foarte, foarte riguros ca in maximum sase luni sa se poata relua tranzactionarea acestor certificate, dar vreau capete jos daca o asemenea decizie se ia impotriva Romaniei si cei vinovati sa plateasca”, a declarat primul-ministru potrivit Mediafax.ro.

Sursa citata a scris ieri despre faptul ca Romania pierde sute de milioane de euro din cauza iminentei suspendari de cel putin cateva luni de la tranzactionarea certificatelor de emisii de carbon. Suspendarea este cauzata de neregulile la intocmirea inventarului national de emisii, pentru care seful ANPM, Iosif Nagy, urmeaza sa fie demis.

Informatia privind suspendarea tranzactiilor a fost confirmata si de ministrul Mediului, astazi la Targu Mures. Laszlo Borbely a declarat ca este posibil ca Romania sa fie suspendata, incepand de luni, de la tranzactionarea certificatelor de emisii de carbon, pentru o perioada care spera sa nu depaseasca sfarsitul anului.

Romania, alaturi de alte state membre ale UE are obligatia ca, incepand cu 2007 sa raporteze Comitetului de Conformare – Ramura de Implementare a Protocolului de la Kyoto inventarul de emisii de gaze.

Potrivit legislatiei in vigoare, producatorii de energie verde primesc pentru un MWh de electricitate livrat in retea cate un certificat verde, pe care il vand pe o piata specializata, pentru a obtine un castig in plus fata de pretul energiei.

Furnizorii de energie sunt obligati sa cumpere un numar de certificate verzi, proportional cu livrarile de electricitate, insa aceste costuri sunt reflectate mai departe in factura platita de consumatorii finali.